banner
 

Despre proiect




 
   Denumire: „Restaurarea, reabilitarea, conservarea și amenajarea unui spațiu expozițional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial (Monumentul eroilor ,,Crucea Caraiman" /Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)”.

   Costuri: Valoarea totală a propunerii de proiect este de peste 19 milioane lei, din care suma de peste 16 milioane lei reprezintă valoarea finanțării externe nerambursabile, iar suma de aproximativ 3 milioane lei reprezintă valoarea cofinanțării cheltuielilor eligibile asigurată de Ministerul Apărării Naționale.

 
    
   Sursa de finanțare: Finanțare europeană prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.  

   Istoricul proiectului
       Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, construită între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la inițiativa regelui Ferdinand și a reginei Maria ,,întru slava și memoria eroilor prahoveni căzuți în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei”, a devenit reper al Văii Prahovei și unul din simbolurile naționale.
       Monumentul este inclus în grupa A a Listei monumentelor istorice (monumente istorice de valoare națională sau universală) și având o stare avansată de degradare a necesitat reparații majore.
       De-a lungul timpului au existat inițiative pentru reabilitarea monumentului, cum ar fi încercarea Primăriei Bușteni din anul 2014 de a obține finanțare din fonduri norvegiene, dar niciuna nu a fost încununată de succes.
       Ideea implicării Ministerului Apărării Naționale în reabilitarea acestui monument a fost adusă în atenție, în decembrie 2014, de către domnul Alexandru Bartoc, președintele Fundației Culturale Bartoc, în urma audienței la secretarul general al ministerului, Codrin-Dumitru Munteanu. La momentul respectiv monumentul se afla în domeniul public al orașului Bușteni, județul Prahova, și în administrarea Consiliului Local al orașului Bușteni.
       A urmat o serie întreagă de demersuri la nivel instituțional care s-au concretizat, în cele din urmă, cu transmiterea în administrarea Ministerului Apărării Naționale a monumentului, unul din argumente fiind și faptul că reabilitarea este condiționată de participarea în cadrul manifestărilor și activităților dedicate sărbătoririi în anul 2018 a Centenarului Marii Uniri.
       Documentele care au stat la baza acestei decizii sunt Memorandumul din 29.01.2016, aprobat de către Guvernul României, și Hotărârea Consiliului Local al orașului Bușteni nr. 54 din 26.02.2016.
       În acest context, Ministerul Apărării Naționale, prin Secretariatul general, a identificat oportunitatea obținerii de finanțare europeană prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, ceea ce permite realizarea de economii importante la bugetul de stat.
       Pentru asigurarea condițiilor de finanțare din instrumente structurale a proiectului de investiție imobiliară, s-a constituit un grup de lucru coordonat la nivelul ministerului de secretarul general.
       În același sens, la nivel instituțional a fost înființat Biroul proiecte cu finanțare externă, domeniul fondurilor europene fiind inclus în atribuțiile Secretariatului general.
       Într-un timp relativ scurt, condiționat de termenul de depunere a cererii de finanțare, au fost achiziționate de către Direcția domenii și infrastructuri serviciile de elaborare a documentației tehnico-economice și de scriere a proiectului, a fost actualizată documentația tehnică faza DALI (documentația de avizare a lucrărilor de intervenții) și a fost obținut certificatul de urbanism.
       De asemenea, sub coordonarea Secretariatului general, au fost obținute avizele pe documentația tehnică de la instituțiile abilitate, astfel încât au putut fi îndeplinite criteriile pentru întocmirea cererii de finanțare.
        Nu în ultimul rând, au fost realizate demersuri pentru includerea monumentului ca inițiativă strategică în Planul sectorial al Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2016 și înscrierea acestuia în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului prin Hotărârea Guvernului nr. 482/2016.
       Cu toate dificultățile întâmpinate (fiind primul proiect de acest gen în cadrul ministerului), în data de 24.08.2016, a fost depusă cererea de finanțare la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia.
       Agenția a respins, inițial, cererea de finanțare pe motiv că nu a fost prezentată Hotărârea Guvernului de aprobare a indicatorilor tehnico-economici. Ministerul Apărării Naționale a contestat respingerea cererii de finanțare deoarece, potrivit art.42, alin. 1, lit. b) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții noi cu valori cuprinse între 5 milioane lei și 30 milioane, în acest caz încadrându-se și  reabilitarea monumentului ,,Crucea Caraiman”, se aprobă de ordonatorul principal de credite, respectiv ministrul apărării naționale. Drept urmare, Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional a admis contestația constatând nelegalitatea respingerii cererii de finanțare.
       Proiectul propune o serie de intervenții absolut necesare asupra monumentului, unele directe, cu rol de asigurare a integrității și stabilității structurii, altele indirecte, cu rolul de a înlătura factorii care pun în pericol starea monumentului.
       În acest sens, pentru asigurarea conformității și calității proiectului de restaurare a monumentului și pentru a elimina riscul efectuării unor lucrări necorespunzătoare, Ministerul Apărării Naționale, prin Secretariatul general, a încheiat, în data de 27.10.2016, un protocol de colaborare cu Institutul Național al Patrimoniului și au fost cooptați în echipa de realizare a studiilor specialiști recunoscuți în acest domeniu.
       Prin acțiunile realizate până acum și cele care vor urma dorim să punem în valoare Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial și să redăm forța de expresie a acesteia, în ciuda atitudinii de ignorare la care a fost supusă de-a lungul timpului.

   Obiectivul general al proiectului:
       Proiectul de restaurare, reabilitare, conservare și amenajare a unui spațiu expozițional în cadrul monumentului Crucea Comemorativă a Eroilor Români din Primul Război Mondial, inițiat și coordonat de Secretariatul general/M.Ap.N., are ca obiectiv general promovarea istoriei naționale și conservarea, protejarea și valorificarea acestui monument cultural și istoric de referință pentru România.

   Obiectivele specifice ale proiectului vizează:
1. Restaurarea, reabilitarea și conservarea monumentului în condițiile păstrării identității arhitecturale originale.
2. Amenajarea unui spațiu expozițional în cadrul acestuia, în care să fie evidențiate, la nivelul 1, informații istorice privind participarea României la Marele Război Mondial, cu privire specială asupra campaniei din 1916 și a luptelor de pe Valea Prahovei, iar la nivelul 2, aspecte de referință privind construirea monumentului.
3. Creșterea numărului de vizitatori prin introducerea monumentului în circuitele turistice naționale și internaționale.
4. Digitizarea monumentului și realizarea unui site web dedicat.
5. Dezvoltarea de parteneriate și implicarea actorilor relevanți atât în activități comune de promovare a monumentului, desfășurate pe durata implementării proiectului, cât și în dezvoltarea unei strategii de marketing pe termen mediu și lung (aplicabilă în perioada de sustenabilitate a proiectului).
6. Organizarea unei competiții de elaborare de planuri de marketing/ promovare a monumentului pe termen mediu și lung, la care vor participa studenți (spre exemplu, din cadrul facultăților de turism, comunicare și relații publice).
7. Crearea de experiențe autentice la locația monumentului, având ca obiectiv promovarea identității naționale, cultural-artistice și spirituale a poporului român (concerte, ceremonii, alte tipuri de evenimente).
8. Elaborarea de materiale de promovare (stickere autocolante, reportaj/documentar) și distribuirea, publicarea și/sau difuzarea acestora prin intermediul canalelor media tradiționale și alternative.
9. Organizarea unui concurs online de fotografie având ca obiectiv monumentul vizat și promovarea fotografiilor premiate prin intermediul paginii web si Facebook a monumentului.
10. Derularea unei campanii în școli și licee privind simbolistica monumentului istoric, a gravității fenomenului de vandalism asupra obiectivelor cultural-istorice, a importanței protecției mediului și organizarea de sesiuni de ghidaj montan pentru elevi către locația monumentului.